Binecunoscutul cuvânt „strungăreață” este sinonimul termenului medical „diastemă” și înseamnă spațiul vizibil dintre doi dinți, cel mai frecvent între incisivii centrali superiori. Spațiile interdentare sunt numite diasteme atunci când depășesc 0,5 mm.
Diferența între strungăreață (diastema dentară) și alte spații dintre dinți
Diastema dentară este un spațiu de sine stătător și trebuie diferențiat de:
Spațiul rezultat în urma pierderii unui dinte de lapte, înainte de a erupe cel permanent;
Spațiul cauzat de extracția unui dinte permanent, care se numește spațiu edentat;
Diferite anomalii dentare sau igiena precară, care pot produce spațieri.
Cum se formează diastema?
Diastema apare atunci când există un dezechilibru între forțele care mențin dinții apropiați și alte forțe, normale sau patologice, care tind să îi împingă în lateral.
Forțele de „apropiere” sunt date de contactul natural dintre dinții vecini (de pe aceeași arcadă dentară) și antagoniști (de pe arcada dentară opusă), de sprijinul osos și gingival. Acestea acționează ca un sistem care tinde să țină dinții apropiați, deoarece așa funcționează ei cel mai bine.
Funcțională: obiceiuri precum suptul degetului sau împingerea limbii între dinți;
Patologică, inflamatorie sau degenerativă: parodontopatie, caracterizată de retracții gingivale și pierdere osoasă.
Dinți cu volum mic
Suptul degetului și interpunerea limbii
Diastemă de cauză parodontală
O asociere a acestor forțe de depărtare poate depăși cu mult capacitatea dinților de a ramăne apropiați, rezultând o strungăreață mare, ceea ce poate să fie un semnal de alarmă.
Tipuri de diastemă
Deși putem face o clasificare, aceasta este mai mult didactică, deoarece cauzele și efectele se pot suprapune și intercala, astfel că doar medicul stomatolog, având toate datele de diagnostic, poate preciza tipul strungăreței.
Diastemă fiziologică (normală la copii)
Spațierea fiziologică – la copiii sub 6 ani,pe un maxilar normal dezvoltat, apar spații între dinții de lapte, semn că dinții permanenți care urmează să erupă au loc.
Diastemă tranzitorie - la copiii între 6–9 ani, de obicei până la erupția caninilor permanenți. Este faza de „rățușca cea urâtă”.
Diastemă tranzitorie
Diastema se închide cu creșterea
Diastemă patologică (necesită tratament)
Diastemă dento-alveolară (discrepanțe de dimensiune) – Raport disproporționat între dimensiunea dinților și a maxilarelor.
Diastemă de cauză frenulară - Fren labial superior inserat prea jos sau hipertrofiat.
Diastemă determinată de obiceiuri vicioase - Suptul degetului, interpunerea limbii sau a obiectelor pot deplasa dinții.
Diastemă asociată anomaliilor dentare - Dinți supranumerari sau incluși pot împiedica apropierea dinților.
Diastemă provocată de un dinte inclus
Diastemă la pacienții cu boală parodontală - țesuturile de susținere (osul alveolar și ligamentul parodontal) se resorb treptat, astfel că dinții își pierd suportul și, sub acțiunea limbii și buzelor, necontracarate de susținerea osoasă, se îndepărtează unii de ceilalți, în special la nivelul dinților frontali.
Diastemă post-extracțională sau traumatică
Extracția unui dinte sau fractura dentară, chiar la depărtare de dinții incisivi, pot produce strungăreață prin migrarea dinților, din cauza pierderii punctelor de contact dintre ei.
Diastemă terapeutică sau reziduală
Diastemă tranzitorie în timpul disjuncției maxilare - Atât la copii, cât și la adulți, apare ca o consecință directă a separării suturii palatine și a expansionării osului maxilar. Nu trebuie privită ca un eșec. Ea reprezintă un semn al eficienței disjuncției și se reduce sau se închide complet ulterior, pe măsură ce tratamentul continuă.
Diastemă apărută după disjuncție
…se închide în timpul tratamentului
Diastemă reziduală după tratament ortodontic - Chiar și după alinierea dentară, uneori spațiile nu se închid complet, dacă există o discrepanță între dimensiunea dinților și arcadă (de exemplu dinți prea mici).
Strungăreața la copii și bebeluși
Ce trebuie să știe părinții
La bebeluși: În dezvoltarea dinților de lapte, spațiile sunt normale și nu necesită tratament, dacă structura dentară este sănătoasă.
La copii: Diasteme mai mici de 2 mm se pot închide spontan până la adolescență. Dacă sunt mai mari sau dacă dinții sunt înclinați divergent sau convergent, se evaluează cauza: maxilar prea îngust, fren labial, obiceiuri (supt deget, limbă), volum dentar redus.
Riscurile netratării diastemei
Ceea ce aduce de obicei pacientul la medicul ortodont este aspectul perceput ca neplăcut al strungăreței. Prezența unui spațiu poate avea următoarele consecințe:
Efecte estetice – un spațiu vizibil poate fi asociat cu absența unui dinte, care poate produce:
Efecte psihologice – afectarea încrederii în sine și a percepției sociale.
Diastema patologică este, pe lăngă aspect, un semn important al altor afecțiuni. Netratarea acestora poate duce la complicații, precum ar fi:
Înghesuiri sau rotații dentare secundare;
Retracții gingivale;
Comprimarea severă a maxilarului și deficiențe de masticație și vorbire;
Agravarea bolii parodontale.
Cum se corectează diastema?
Pentru corecție trebuie să ne adresăm cauzelor care au dus la apariția diastemei. De cele mai multe ori poziția dinților sau ocluzia trebuie îmbunătățite, astfel că se folosește adesea tratamentul cu aparat dentar:
Trainer, disjunctor maxilar – pentru copiii cu obiceiuri incorecte sau deficiențe de dezvoltare.
Când nu sunt necesare sau nu sunt acceptate opțiunile ortodontice, sau când mărimea dinților este prea mică, se folosesc metode protetice pentru a închide diastema:
Fațete dentare - O soluție elegantă de a închide spațiul, cu o crescută valoare estetică. Necesită o preparare minimă a smalțului dentar.
Coroane dentare - Pot recontura dinții și închide diastema, mai ales când există și distrucții coronare mari.
Da, dar ne adresăm de fiecare dată cauzei și problemelor asociate.
La copii abordăm frecvent întreaga patologie ortodontică, iar în cadrul tratamentului ortodontic complet se obține și corecția diastemei.
La adulți putem aborda prezența diastemei în cadrul unui tratament multidisciplinar (ortodontic, parodontal, protetic) sau strict ca deficiență estetică, prin reconturarea protetică a dinților.
Prevenirea apariției diastemei la copii
Este posibilă prevenția, mai ales dacă părinții au avut sau au diastemă și probleme ortodontice și doresc să împiedice apariția acestora la copiii lor. Sunt importante:
La vârste mici, cu dinți de lapte, strungăreața nu este ceva grav, însă doar medicul ortodont vă poate confirma acest lucru.
Spațiu mărit între incisivii centrali cu poziție oblică, la copii mai mari de 6 ani, denotă probleme ortodontice. Tratamentul început devreme este mai simplu și mai eficient.
Diastema la copii - înainte
Diastemă copii după disjuncție și creștere
Diastema la adulți, apărută și accentuată în timp, înseamnă boală parodontală sau migrări dentare secundare unor edentații. Tratamentul este o necesitate, altfel complicațiile pot fi severe.
Diastemă patologică
Tratament ortodontic
Ușoară diastemă reziduală
Impactul diastemei asupra fizionomiei este perceput diferit de către oameni. Deși în stomatologie strungăreața este adesea privită ca un deficit estetic, în industria modei, de exemplu, ea poate fi un element de unicitate și atractivitate.
Top modele internaționale au transformat diastema într-un „avantaj”. Această perspectivă arată că percepția estetică este subiectivă. Alegerea corectării diastemei rămâne o decizie personală, bazată pe preferințe, atâta timp însă cât nu are un substrat care să pună în pericol sănătatea orală.
Strungăreața – de ce apare și cum se corectează
dr. Roxana Ștefănescu, medic ortodont
Sumar
Ce este strungăreața?
Binecunoscutul cuvânt „strungăreață” este sinonimul termenului medical „diastemă” și înseamnă spațiul vizibil dintre doi dinți, cel mai frecvent între incisivii centrali superiori. Spațiile interdentare sunt numite diasteme atunci când depășesc 0,5 mm.
Diferența între strungăreață (diastema dentară) și alte spații dintre dinți
Diastema dentară este un spațiu de sine stătător și trebuie diferențiat de:
Cum se formează diastema?
Diastema apare atunci când există un dezechilibru între forțele care mențin dinții apropiați și alte forțe, normale sau patologice, care tind să îi împingă în lateral.
Forțele de „apropiere” sunt date de contactul natural dintre dinții vecini (de pe aceeași arcadă dentară) și antagoniști (de pe arcada dentară opusă), de sprijinul osos și gingival. Acestea acționează ca un sistem care tinde să țină dinții apropiați, deoarece așa funcționează ei cel mai bine.
Forțele de „depărtare” pot fi de natură:
Dinți cu volum mic
Suptul degetului și interpunerea limbii
Diastemă de cauză parodontală
O asociere a acestor forțe de depărtare poate depăși cu mult capacitatea dinților de a ramăne apropiați, rezultând o strungăreață mare, ceea ce poate să fie un semnal de alarmă.
Tipuri de diastemă
Deși putem face o clasificare, aceasta este mai mult didactică, deoarece cauzele și efectele se pot suprapune și intercala, astfel că doar medicul stomatolog, având toate datele de diagnostic, poate preciza tipul strungăreței.
Diastemă fiziologică (normală la copii)
Diastemă tranzitorie
Diastema se închide cu creșterea
Diastemă patologică (necesită tratament)
Diastemă provocată de un dinte inclus
Diastemă post-extracțională sau traumatică
Extracția unui dinte sau fractura dentară, chiar la depărtare de dinții incisivi, pot produce strungăreață prin migrarea dinților, din cauza pierderii punctelor de contact dintre ei.
Diastemă terapeutică sau reziduală
Diastemă apărută după disjuncție
…se închide în timpul tratamentului
Strungăreața la copii și bebeluși
Ce trebuie să știe părinții
În dezvoltarea dinților de lapte, spațiile sunt normale și nu necesită tratament, dacă structura dentară este sănătoasă.
Diasteme mai mici de 2 mm se pot închide spontan până la adolescență.
Dacă sunt mai mari sau dacă dinții sunt înclinați divergent sau convergent, se evaluează cauza: maxilar prea îngust, fren labial, obiceiuri (supt deget, limbă), volum dentar redus.
Riscurile netratării diastemei
Ceea ce aduce de obicei pacientul la medicul ortodont este aspectul perceput ca neplăcut al strungăreței. Prezența unui spațiu poate avea următoarele consecințe:
Diastema patologică este, pe lăngă aspect, un semn important al altor afecțiuni. Netratarea acestora poate duce la complicații, precum ar fi:
Cum se corectează diastema?
Pentru corecție trebuie să ne adresăm cauzelor care au dus la apariția diastemei. De cele mai multe ori poziția dinților sau ocluzia trebuie îmbunătățite, astfel că se folosește adesea tratamentul cu aparat dentar:
Când nu sunt necesare sau nu sunt acceptate opțiunile ortodontice, sau când mărimea dinților este prea mică, se folosesc metode protetice pentru a închide diastema:
Strungăreața se poate corecta la orice vârstă?
Da, dar ne adresăm de fiecare dată cauzei și problemelor asociate.
La copii abordăm frecvent întreaga patologie ortodontică, iar în cadrul tratamentului ortodontic complet se obține și corecția diastemei.
La adulți putem aborda prezența diastemei în cadrul unui tratament multidisciplinar (ortodontic, parodontal, protetic) sau strict ca deficiență estetică, prin reconturarea protetică a dinților.
Prevenirea apariției diastemei la copii
Este posibilă prevenția, mai ales dacă părinții au avut sau au diastemă și probleme ortodontice și doresc să împiedice apariția acestora la copiii lor. Sunt importante:
Concluzii
La vârste mici, cu dinți de lapte, strungăreața nu este ceva grav, însă doar medicul ortodont vă poate confirma acest lucru.
Spațiu mărit între incisivii centrali cu poziție oblică, la copii mai mari de 6 ani, denotă probleme ortodontice. Tratamentul început devreme este mai simplu și mai eficient.
Diastema la copii - înainte
Diastemă copii după disjuncție și creștere
Diastema la adulți, apărută și accentuată în timp, înseamnă boală parodontală sau migrări dentare secundare unor edentații. Tratamentul este o necesitate, altfel complicațiile pot fi severe.
Diastemă patologică
Tratament ortodontic
Ușoară diastemă reziduală
Impactul diastemei asupra fizionomiei este perceput diferit de către oameni. Deși în stomatologie strungăreața este adesea privită ca un deficit estetic, în industria modei, de exemplu, ea poate fi un element de unicitate și atractivitate.
Top modele internaționale au transformat diastema într-un „avantaj”. Această perspectivă arată că percepția estetică este subiectivă. Alegerea corectării diastemei rămâne o decizie personală, bazată pe preferințe, atâta timp însă cât nu are un substrat care să pună în pericol sănătatea orală.
Partajează asta:
Program clinică
Mi, Vi: 09:15 - 20:00
Consultațiile şi tratamentele se fac numai cu programare.
Contact
E-mail: office@springdental.ro
Lasă un mesaj