Un inamic redutabil al creșterii

Respirația orală la copii, adică respirația pe gura, este un fenomen aparent inofensiv, căruia mulți părinți nici nu ii acordă atenție. Producând de la deformări ale maxilarului, până la tulburări de comportament și somn, respirația orală nu este doar un obicei nesănătos, ci o problemă complexă ce necesită intervenție precoce.

Cele mai frecvente cauze ale respirației orale

În general, copiii respiră pe gură atunci când au obstrucții nazale care îi împiedică să respire pe nas. Acestea pot fi cauzate de factori precum rinita alergică, amigdale sau vegetații adenoide (polipi) mărite, deviația de sept sau alte probleme anatomice. În unele cazuri, respirația orală poate fi doar un obicei, dar de cele mai multe ori este rezultatul unei dificultăți respiratorii temporare sau cronice.

Impactul asupra dezvoltării faciale și dentare

Unul dintre cele mai evidente efecte ale respirației orale este asupra dezvoltării faciale și a alinierii dentare. Respirația constantă cu gura deschisa afectează postura limbii. In mod normal limba trebuie să fie apăsată pe cerul gurii, participând la modelarea boltii palatine. Daca aerul nu poate trece prin nas, trebuie sa treacă prin gura, iar limba capătă o poziție joasa, pentru a permite aerului sa treacă. Copiilor care respiră pe gură nu li se dezvolta suficient maxilarul si acesta rămâne îngust, comprimat, ceea ce duce la probleme de aliniere a dinților si un profil facial alungit, denumit „fața adenoidiană”.

Probleme de sănătate generală

Cele mai frecvente sunt tulburările de somn, inclusiv apneea obstructivă de somn. Copiii care respiră pe gură în timpul somnului sunt mai predispuși să aibă somn de proastă calitate, ceea ce le afectează odihna și dezvoltarea fizică și mentală. Pot apărea iritabilitate, dificultăți de concentrare, performanțe scăzute la școală și chiar tulburări de comportament (hiperactivitate).

Respirația orală afectează calitatea aerului inhalat. Se elimina funcția de filtrare și umidificare a aerului de către nas, astfel ca ajunge în plămâni aer cu bacterii și particule dăunătoare. Copiii care respiră pe gură sunt mai expuși la infecții respiratorii și alergii.

Soluții de corectare a respirației orale

Intervenția la vârste mici este cheia pentru a preveni sau corecta efectele nocive ale respirației orale. Primul pas este diagnosticarea corectă a cauzelor printr-o vizită la medicul pediatru, ORL sau ortodont. În funcție de constatări, tratamentul este de obicei eliminarea vegetațiilor adenoide, urmata de aplicarea unor dispozitive ortodontice care să corecteze deformarea maxilarului.

De asemenea, terapia miofuncțională este o metodă eficientă prin care copiii sunt învățați să folosească corect mușchii feței și ai gurii si sa poziționeze corect limba  pentru a favoriza respirația nazală.

In concluzie, respirația orală nu este doar un obicei pe care sa ne permitem sa il ignoram, ci un semnal că ceva nu funcționează corect în corpul copilului. Lăsată netratată, poate avea consecințe grave asupra dezvoltării fizice, cognitive și comportamentale. Mulți adulți netratați în copilărie duc cu ei in continuare acest flagel, neconștientizând întotdeauna ce impact poate avea schimbarea tipului de respirație asupra calității vieții.